PRO VIAȚĂ /ANTI DROG

Simt ca am rămas datoare cu niste informatii din timpul conferintei PRO VIAȚĂ/ ANTI DROG la care am participat in aceasta saptamană, privind cateva sfaturi concrete pentru  părinti legat de consumul de droguri in randul tinerilor, si fac acum completarea informatiilor punandu-le in context general pe tema fierbinte a drogurilor in randul tinerilor.

Să stie cum isi poate da seama repede daca consuma.
Care este simptomatologia.
Ce sa faca parintele/adultul ce observa diferente in comportament
Unde cautam ajutor?


Trăim într-o realitate în care drogurile au ajuns mai aproape de copiii noștri decât am vrea să credem.
Acești copii, adolescenți și tineri, nu sunt doar cifre într-un raport. Sunt fiii și fiicele noastre, colegii noștri, prietenii noștri. Sunt generația care ar trebui să construiască viitorul, dar care este în pericol să-l piardă înainte de a-l trăi.


Am ințeles în timp, din practica de cabinet dar mai ales din viată, că prevenția salvează viața și un copil văzut la timp, poate fi un copil salvat.

Joi, 4 septembrie,  am participat la Iasi, Hotel Traian din Iasi, ca invitat in cadrul conferintei PRO VIATA/ ANTI DROG.


M-am revazut cu drag, intamplator (sau nu) cu parintele Gelu Costachescu , din Pascani dar care locuieste in Iasi, si am rememorat primul spectacol pe care, cu peste 15 ani in urma, il organiza la Pascani cu Asociatia infiintata de d-lui, Alternative.
 Imi amintesc bine, actiune viza o campanie de strangere de  fonduri pentru un copil devenit, printr-un accident nefericit, nevazator, dar care avea sansa spre a fi recuperat cu o interventie la o clinica privată din Iatalia.  Pe atunci am sponzorizat evenimentul ca antreprenoare si am participat la spectacol cu tinutele oferite de magazinul ce-l aveam atunci, intr-o prezentare de moda, parte ca moment al activitatii.
Parintele (devenit intre timp), activeaza ca voluntar in cadrul Centrului Ortodox de Recuperare din Adictii „Sfantul Maximilian” de pe langa Mitropolia Moldovei si Bucovinei.
L-am regasit acelasi om cald si dedicat,  asa cum l-am cunoscut acum 15 ani, chiar daca valurile vietii ne-au purtat si pe unul si pe altul in diferite registre, poate unele mai provocatoare decat altele.


Oamenii se aduna, regasesc pe vibratii si in timpul celor 2 ore de discutii, auditoriul a fost parte, ramanand cu interes in sala pana la sfarsit.  Elevi, studenti, parinti, fosti consumatori.


Intr-o companie deosebita, de profesioniști ce lucreaza cu pacienti din spectrul adictiilor si dependentelor, am fost invitata alaturi ca psihoterapeut practician integrativ, specialist in lucrul cu adictiile, professor de psihologie, chiar daca in ultimul timp ai vazut pe profilul meu  promovate evenimentele pentru adolescenti si femei.


Aseara s-au atins subiecte ce vizeazau constientizari in raport cu fenomenul, dar si ce putem face practic, fiecare dintre noi ca membri ai acestei societati atinse de flagelul drogurilor.
Totii cei ce am luat cuvantul, comisar de politie, fost ofiter in cadrul Agentie Nationale Antidrog, professor consilier scolar, specialist in psihologia educatiei, eu ca psihoterapeut, professor universitar, avocat, am convenit asupra faptului ca trăim vremuri în care adolescenții și tinerii noștri sunt expuși mai mult ca oricând tentației consumului de droguri si e important ca aceasta lupta imotriva drogurilor sa ne aduca mai mult ca oricand aproape in a face front comun da a stopa picatura cu picatura, acest ocean al nepasarii de pana acum in privinta acestui aspect.


Nu mai vorbim doar despre „ierburile” de altădată, ci despre o diversitate îngrijorătoare de substanțe: canabis, sub diferite forme (iarbă, uleiuri, vaporizatoare), ecstasy (MDMA), amfetamine, cocaină, LSD și, din păcate, substanțe sintetice noi, necunoscute, care apar constant pe piață. Adesea, acestea sunt combinate sau prezentate ca „pastile colorate de distracție”, dar pot ascunde compuși extrem de periculoși, precum fentanilul.
Nu vorbim doar de droguri ilegale precum heroina, care deși pare un cuvânt din altă epocă, încă își face victime. Pericolul cel mai mare vine dinspre opioidele sintetice și pastilele farmaceutice, aparent „inofensive”.

Oxycodone, hydrocodone, morfina sau tramadolul sunt medicamente create pentru dureri puternice, dar care au ajuns în mâinile adolescenților noștri, transformați în prizonieri ai unei dependențe pe care nu și-o doresc.
Un exemplu cutremurător este siropul cu codeină, amestecat cu băuturi energizante sau alcool, cunoscut sub denumiri ca „lean” sau „purple drank”. Ce începe ca un joc, ca o curiozitate, se transformă repede într-o capcană mortală.

De aceea, responsabilitatea noastră este uriașă. Nu putem închide ochii, nu putem spune „mie nu mi se întâmplă”, pentru că realitatea ne contrazice. Trebuie să vorbim cu ei, să le fim aproape, să le arătăm că există alte căi de a-și liniști durerile și frământările.
 
 De mult timp am spus-o si o spun, (inclusiv in Campania mea electorala de independenta ce nu a reusit sa convinga) nu putem sta cu capul in nisip ca strutii si sa negam fenomenul. Cum e posibil ca timp de mai bine de 30 ani sa nu se puna accent pe preventia flagelului drogurilor si nici macar acum, cand s-a desfiintat ANA (Agentia Nationala Antidrog) sa nu avem nimic pus in loc, decat ici colo cate o clinica de dezintoxicare (private, in cele mai multe cazuri si cu locuri putine). Personal consider ca in Romania nu s-a dorit acest lucru. De ce? Deja e oalta tema de discutie.

Orice negare a existentei fenomenului, , e o viata pierduta!
 
CUM AJUNGE UN TANAR (dar si adult) la consumul de droguri?

Un adolescent poate ajunge la consum din curiozitate, din dorința de a aparține unui grup, pentru a amorți o suferință interioară sau pur și simplu pentru a „evada” dintr-o realitate pe care o simte copleșitoare.

Conform DEX –(Dictionarului explicativ al limbii romane), drog reprezinta orice substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant si adaug eu, ce modifica starea de constientă si constiință a unei persoane.

Din punctul meu de vedere, abordand cazuistica de cabinet,  DROG nu sunt doar subsatntele interzise, etnobotanicele sau „pastilele colorate de distractii” ori prafurile atat de periculoase!

Sunt atatea „droguri albe” ce stau cuminti, atat de „la indemana” pe rafturile tuturor magazinelor alimentare.
Drog, e tigara, alcoolul, telefonul, televizorul dar si sexul, consumul de pornografie, dulciurile, zaharurile ce dau aceeasi dependenta, anumite alimente adictive te tipul produselor de fast food si multe altele. Cu siguranta la un moment dat ai „consumat” cate ceva din cele enumerate.

Daca nu stiai, sume uriase sunt investite in cercetare pentru a identifica substante ce pot trece testele de verificare dar care creeaza in creier nevoia de a le consuma din nou si din nou.  Sunt droguri ce dau dependenta de la prima doza consumata „de curiozitate”, „de distractie” și „Curiozitatea a omorat pisica…”

Investitia in cercetare vizeaza manipularea in masa prin marketing ce amprentează mintea umană, prin tehnici de programare neurolingvistica (NLP), neurografica, cu mesaje subliminale pe care le primesti in spatele unei reclame „nevinovate”.

Studiind psihologia, NLP-UL, hipnoza, nu pot sa nu observ in ce „MATRIX” traim. Daca nu ai vazut filmul, ti-l recomand la pachet cu miniseria Netfix „Adolescență furată” un fenomen real al zilelor noastre, inspirat din caz real.

Substantele nocive, la controalele efectuate de protectia consumatorului sau alte institutii abilitate, sunt identificate, regasite  in diferite produse, se reglementeaza legal interzicerea lor in piata, dar pana se-ntampla asta, sume uriase se incaseaza (vezi energizantele), cu repercursiuni grave asupra sanatatii, apoi sunt puse la raft sub alte forme, in alte produse si ciclul se repeta, balaurului ii cresc si mai multe capete: pe masura ce-i tai unul, cresc alte doua la loc.

In viata noastra,  tot ceea  ce devine „prea mult” e drog. Aceastea insa, pot face fiecare subiectul capitolelor unei carti.
Din practica mea de cabinet ,dar si de la clasă, ca professor, am intalnit numeroase exemple despre cum se insinueaza o substanta ce modifica starea de constiinta. Aducerea in atentie a diferitelor studii de caz, vor face subiectul unor alte articole.
 
Revenind la ce anume ar trebui sa stie orice mama, parinte, profesor, pentru a identifica daca copilul, adolescentul consuma droguri, subiectul face referire la ce ar trebui sa cunoasca adultul, persoana cea mai apropiata de adolescent:

Să stie cum isi poate da seama repede daca consuma.
Care este simptomatologia.
Ce sa faca parintele/adultul ce observa diferente in comportament.
Unde cautam ajutor?
Si unde ne situam între control, încredere, supraveghere și suport?

Ce se modifică rapid, atât în comportamentul copilului, cât și la nivelul corpului său, atunci când consumă droguri? Și, mai ales, ce putem face ca părinți?

Părinții observă, sau ar trebui sa observe(!), cel mai repede în ochii copilului dacă acesta se află in capcana drogurilor: pupilele prea mari sau prea mici, roșeața, privirea absentă sunt primele semnale pentru că ochii sunt ferestrele sufletului.

Corpul nu minte. Somnul, foamea, energia – toate se schimbă atunci când drogurile au intrat în viața lui.
 
AVEM ASTFEL TREI NIVELURI UȘOR DE REȚINUT:

SCHIMBĂRI EMOȚIONALE ȘI COMPORTAMENTALE, SCHIMBARI SCOLARE SI SOCIALE SI  SCHIMBARI MORFOFIZIOLOGICE,  FIZICE
 
1. SCHIMBĂRI EMOȚIONALE ȘI COMPORTAMENTALE

Iritabilitate, nervozitate crescută sau retragere bruscă din relații. Iritabilitate crescută: reacții disproporționate la observațiile minore, izbucniri agresive sau retragere excesivă.
Minciuni frecvente, ascunderea activităților. evită să răspundă la întrebări simple, devine defensiv, iritat, evitant.
Schimbări bruște de dispoziție: euforie ↔ apatie. De la euforie, agitație și râs excesiv → la apatie, retragere și tăcere.
Schimbare bruscă de anturaj: apar „prieteni noi”, necunoscuti, dispare interesul pentru prieteni vechi.

2. SCHIMBĂRI ȘCOLARE ȘI SOCIALE

Scăderea bruscă a performanțelor școlare, randamentului școlar, absențe nemotivate.
Lipsă de interes pentru hobby-uri sau activități școlare. (ex. dacă un copil care adora fotbalul brusc nu mai vrea să joace și se închide în cameră, e un semn important). „Un copil care iubea iesirile și deodată nu mai vrea să iasă sta inchis in camera sa, un adolescent mereu glumeț care acum evită familia și se închide în cameră – acestea pot fi indicatori de alarmare. Nu le ignorați dar nici exagerati, cautand pricini inexistente.
Izolare sau, dimpotrivă, apariția unui comportament sfidător.

3. SEMNE MORFO-FIZIOLOGICE FIZICE

Ochi: Pupile anormal de dilatate sau foarte contractate.
Ochi roșii, privire sticloasă, absent, injectați (cannabis, alcool).
  Pupile foarte dilatate (ca la extaz, marihuana, cocaină) sau foarte contractate (opioide).
Somn și energie
Somn perturbat: Insomnie sau nopți nedormite, urmate de perioade de somn excesiv.
Alternanță între hiperactivitate și letargie.
 Apetit și greutate
Creștere exagerată a apetitului („foamea de după cannabis”).
Sau, dimpotrivă, scădere rapidă în greutate (stimulente precum amfetamine, cocaină).
 
CE SĂ FACĂ PĂRINȚII CONCRET???

OBSERVĂ FĂRĂ A JUDECA! Notează-ți schimbările, nu le minimaliza. E mai bine să verifici o suspiciune decât să o ignori.

DESCHIDE DIALOGUL
 Folosește întrebări deschise:
„Am observat că ești foarte obosit în ultima vreme, ce se întâmplă?”
„Mi se pare că ești mai retras, cum pot să te ajut?”

Evită acuzațiile „Tu consumi droguri?”!!
Vorbește deschis: folosește întrebări blânde, nu acuzații. Imi pare rau daca poate nu am fost alături de tine în ultima perioadă, insă simt că e ceva ceva schimbat la tine. Vrei sa vorbim despre asta? Sau „Când ai fi disponibil/ă sa vorbim ? As dori să te întreb câteva lucruri.”

Intreaba si ce simte copilul, nu doar ce note aluat.

Nu invada spatiul intim cu brutalitate daca pana acum nu ai fost apropiat cu copilul tău. Cu tact si blandete, te poti apropia.


CAUTĂ SPRIJIN RAPID!!
Contactează un specialist: psiholog, medic, consilier școlar, medic, cere-I opinia.

Nu ascunde problema „de rușine” – timpul pierdut agravează situația.

PUNE LIMITE CLARE
Reguli ferme, dar explicate cu calm subiecte legate de: prieteni, bani, program.
Supraveghere discretă, dar constantă (prieteni, anturaj, bani de buzunar).
 
NU AMÂNA: FIECARE ZI CONTEAZĂ!!!

Drogurile fură copilăria și viața. Dar un părinte atent, care observă și intervine din timp, poate face diferența dintre tragedie și salvare.

Nu ignorați schimbările!
 Ascultați-vă copiii, priviți-i în ochi, și căutați ajutor la primul semn de alarmă!

Vrei sa stii care  e cel mai bun detector al consumului de droguri?
 Nu este un test de  urina, ci atenția și iubirea părintelui, acceptarea a ceea ce este in prima instanta. De aici se poate construi.

Cu drag de oamneni si de echilibru, Psih. Oana Țogan

P.S.
Daca îți doresti sa afli mai multe despre ce anume poti face concret ca parinte sau ca professor diriginte la clasa atat in relatia cu elevii dar si cu parintii, din experienta anului anterior la catedra, ca professor de psihologie si diriginte, a luat naștere


„GHIDUL PENTRU PARINTI. SPRIJIN IN GESTIONAREA COMPORTAMENTULUI ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚELOR ȘCOLARE”.


Îl poti achizitiona pentru tine sau cineva apropiat, pret 20 lei, livrare prin Posta Romana. Contact 0766639008
Primle 250 de exemplare le-am oferit gratuit, pe cheltuiala cabinetului. Acum insă, am nevoie de un sponsor sau parteneriat sa-l pot distribui in scoli ca parte a programelor de PSIHOEDUCATIE IN MASA ce-mi doresc a le continua. Ca sa aiba finalitate efortul in lucrul cu elevii la clase, adolescentii, e musai a fi facut in paralel munca cu parintii. Scoala educa pana intr-un punct, acasa insa se continua educatia. Si daca perceptia asupra sanatatii mintale in mediul familial, la nivel de societate, nu se schimba, efectele pe termen lung vor fi devastatoare  pentru intreaga societate.


Iti multumesc ca m-ai citit aici, pentru abonare si distribuirea materialelor. Numai bine, pe curand!
 
 

Lasă un comentariu