Sădim flori în curți, dar și în suflete…

Am ieșit azi în curte ca in fiecare dimineață altfel, cu ceaiul aproape. Sunt destul de ,,in mental” in aceasta perioada și intr-un moment de conexiune reală cu tot ce e in jur, m-a copleșit frumusețea acestor flori – delicate, curajoase, înflorind în ciuda ploilor, vântului sau soarelui arzător sau a faptului ca le vad real sau nu. Le-am privit, le-am multumit pentru darul lor din fiecare dimineata și mi-am spus: Așa ar trebui să ne creștem și sufletul.

De câte ori nu vedem crescand copiii nostri frumos, cu rezultate și ne spunem ca asa trebuie să fie, nu e nimic special. Sau partenerul/ partenerul avand reusite și nu-i ,,vedem” real progresul pentru că ne-am obisnuit cu progresul sau, cu reusitele sale, deși nevoia de apreciere, recunoaștere e acolo, se cere manifestata pentru ca nu e un moft. Din punct de vedere psihologic e o nevoie. La fel ca cea de hrana, siguranta, protecție.

M-am conectat azi cu gradina mea dar cu gândul la cei dragi. Le-am multumit florilor mele pentru că există, îmi sunt aproape și mă conectez mereu cu ele atunci când mă simt cu energia scazuta. Le-am multumit, privit și imbratisat sufletelele animalutele din preajma ce sunt mereu acolo pentru mine si poate nu le-am văzut și cu ochii inimii ci doar ai minții in ultima perioada.

Să nu uităm să sădim si în noi semințe de blândețe, de recunoștință, de curaj. În raport cu noi înșine, dar și ceilalți. Să le udăm zilnic cu răbdare, să le ocrotim de gândurile negre ca de buruieni, să le lăsăm timp să înflorească.

Nu e niciodată prea târziu să-ți transformi viața într-o grădină.

Fii atent/ă ce semeni în tine.

Fii prezent/ă atunci când înflorești.

Si tu poți înflori grădina sufletului tau: cu fiecare gând bun catre tine sau cineva drag, cu fiecare gest sincer, cu fiecare clipă în care alegi iubirea în locul fricii. Și daca nu stii cum, cere sprijin.

Tu ce flori alegi să sădești în sufletul tău azi?