𝟑.𝟎𝟏.𝟐𝟎𝟐𝟑 𝑪𝑶𝑺𝑻𝑨 𝑴𝑨𝒀𝑨 – 𝑴𝑬𝑿𝑰𝑪

𝑨𝒎 𝒄𝒂̆𝒖𝒕𝒂𝒕 𝒎𝒆𝒓𝒆𝒖 𝒐 𝒄𝒂𝒍𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒔𝒂̆ 𝒎𝒂̆ 𝒅𝒖𝒄𝒂̆ 𝒎𝒂𝒊 𝒂𝒑𝒓𝒐𝒂𝒑𝒆 𝒅𝒆 𝑺𝒊𝒏𝒆𝒍𝒆 𝒎𝒆𝒖 𝒄𝒆𝒍 𝒂𝒅𝒆𝒗𝒂̆𝒓𝒂𝒕, 𝒑𝒆 𝒐 𝒄𝒂𝒍𝒆𝒂 𝒅𝒓𝒆𝒂𝒑𝒕𝒂̆, 𝒔̦𝒊 𝒂𝒎 𝒓𝒆𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕 𝒍𝒂 𝒖𝒏 𝒎𝒐𝒎𝒆𝒏𝒕 𝒅𝒂𝒕 𝒄𝒂̆ 𝒏𝒖 𝒆𝒙𝒊𝒔𝒕𝒂̆ 𝒐 𝒄𝒂𝒍𝒆 𝒅𝒓𝒆𝒂𝒑𝒕𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒄𝒂̆ 𝒂𝒅𝒆𝒗𝒂̆𝒓𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒎𝒆𝒏𝒕𝒐𝒓, 𝒎𝒂̂𝒏𝒕𝒖𝒊𝒕𝒐𝒓 𝒂𝒍 𝒗𝒊𝒆𝒕̦𝒊𝒊 𝒂𝒄𝒆𝒔𝒕𝒆𝒊𝒂 (𝒑𝒂̂𝒏𝒂̆ 𝒍𝒂 𝒄𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒂𝒑𝒐𝒊, 𝒖𝒏𝒅𝒆 𝑰𝒊𝒔𝒖𝒔 𝒏𝒆 𝒗𝒂 𝒇𝒊 𝒔𝒂𝒖 𝒏𝒖, 𝒋𝒖𝒅𝒆𝒄𝒂̆𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍 𝒔̦𝒊 𝒎𝒂̂𝒏𝒕𝒖𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍), 𝒏𝒖 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒊̂𝒏 𝒂𝒇𝒂𝒓𝒂 𝒏𝒐𝒂𝒔𝒕𝒓𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒄𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒇𝒂𝒑𝒕 𝑵𝑶𝑰 𝒔𝒖𝒏𝒕𝒆𝒎 𝒄𝒐𝒎𝒐𝒂𝒓𝒂 𝒑𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒂𝒎 𝒄𝒂̆𝒖𝒕𝒂𝒕-𝒐 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒐𝒕𝒅𝒆𝒂𝒖𝒏𝒂.

Dumnezeu e în fiecare dintre noi și doar fanatismul unor dogme răstălmăcite te pot duce tot mai departe, în afara ta să-l cauți pe cel dintr-u-nceputuri și stăpânitorul până la sfârșitul lumii acesteia.

𝑨 𝒕𝒓𝒆𝒊𝒂 𝒔𝒂̆𝒑𝒕𝒂̆𝒎𝒂̂𝒏𝒂̆, 𝒛𝒊𝒖𝒂 4.

Două nave imense, aflate la mai puțin de 8 m una de cealaltă, ALLURE OF THE SEA de la compania Royal Caraibbean și BEYOND de la compania Celebrity își oglindeau una în cealaltă măreția și în egală măsură onorau măreția OMULUI. Eu așa am simțit.

Dacă e să ne gândim că aceste vapoare imense au existat pentru prima oară în imaginația unui om sau a unor oameni puși laolaltă să gândească un asemenea proiect, vom putea fi de acord că suntem făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Dacă luăm stricto senso, Dumnezeu ar putea fi oricând printre noi și chiar este în fiecare dintre noi, împrumutându-ne chipul și trupul, dar poate la un altfel de „chip” se referă scripturile.

Ne putem arăta „chipul” în multe feluri, prin ceea ce construim, materialicește vorbind, (case, blocuri, businessuri, companii), însă spiritualicește, construim familii, emoții și stări ce unesc, completează și sudează oameni pentru a deveni un „întreg” al unei familii, putem avea familii în spirit – oameni cu aceleași preocupări ca și noi, aceleași idealuri, vise de împlinit, emanăm și construim emoții prin cele ce curg ca acum, prin paginile acestea scrise în jurnal ce poate-și vor face loc cândva în paginile unei cărți…

𝑻𝒐𝒕𝒖𝒍 𝒆 𝒆𝒎𝒐𝒕̦𝒊𝒆, 𝒕𝒐𝒕𝒖𝒍 𝒆 𝒆𝒏𝒆𝒓𝒈𝒊𝒆.

Costa Maya mi-a oferit-o din plin. Întâmplător (sau nu) citesc o carte în care sunt amintiți toltecii. Don Miguel Ruiz, autorul cărții „Celor patru legăminte” dar și antropologul Alberto Villoldo (ale cărui cursuri de medicină energetică le-am parcurs în anul ce a trecut), m-au convins că e cu adevărat important pentru mine ca după contactul cu civilizația maiașă din Peru, să ajung și în Mexic.

Mai fusesem în Mexic în urmă cu cinci ani. Atunci din Cozumel am luat feribotul spre Peninsula Yucatan, însă cu direcția Playa del Carmen. Alte locuri fascinante prin ceea ce natura a oferit oamenilor de acolo: deasupra nesfârșite păduri tropicale și dedesubtul lor concavități calcaroase săpate de ape termale în adâncuri și care ofereau un spectacol de trecere prin peșteri cu stalagmite și stalactite, perdele de ape în cascade, lacuri și cursuri pe care oamenii în genialitatea lor le-au îmbunătățit și dat turismului.

Astăzi, în Costa Maya, privind păsările Flamingo, delfinii jucându-se în bazine, turcoazul oceanului clar strălucind ca o oază de teleportare într-o altă lume, îmi răsunau pe fundal, în zumzetul minții întrerupt de adierea brizei oceanului, cuvintele lui Don Miguel ,, 𝑫𝒆𝒔𝒄𝒐𝒑𝒆𝒓𝒂̆-𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒆𝒙𝒑𝒓𝒊𝒎𝒂̆-𝒕𝒆 𝒊̂𝒏 𝒎𝒂𝒏𝒊𝒆𝒓𝒂 𝒕𝒂 𝒑𝒂𝒓𝒕𝒊𝒄𝒖𝒍𝒂𝒓𝒂̆. 𝑬𝒙𝒑𝒓𝒊𝒎𝒂̆-𝒕̦𝒊 𝒅𝒆𝒔𝒄𝒉𝒊𝒔 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒆𝒂. 𝑽𝒊𝒂𝒕̦𝒂 𝒏𝒖 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒂𝒍𝒕𝒄𝒆𝒗𝒂 𝒅𝒆𝒄𝒂̂𝒕 𝒖𝒏 𝒗𝒊𝒔, 𝒊𝒂𝒓 𝒅𝒂𝒄𝒂̆ 𝒊̂𝒕̦𝒊 𝒗𝒆𝒊 𝒄𝒓𝒆𝒂 𝒗𝒊𝒂𝒕̦𝒂 𝒑𝒆 𝒕𝒆𝒎𝒆𝒍𝒊𝒂 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒊𝒊, 𝒗𝒊𝒔𝒆𝒍𝒆 𝒕𝒂𝒍𝒆 𝒗𝒐𝒓 𝒅𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊 𝒐 𝒄𝒂𝒑𝒐𝒅𝒐𝒑𝒆𝒓𝒂̆”

Acei oameni ce și-au imaginat navele de care aminteam la început, rezultatului visului lor reprezintă o capodoperă reală. S-au jucat cu viața și din iubire de oameni și pentru oamenii ce s-au gândit atunci că ar putea beneficia ulterior bucurându-se de viață, a ieșit măreția din om la suprafață.

,,𝑷𝒐𝒂𝒕𝒆, 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆, 𝒂𝒑𝒖𝒔𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒔𝒐𝒂𝒓𝒆

𝒆 𝒅𝒐𝒂𝒓 𝒓𝒂̆𝒔𝒂̆𝒓𝒊𝒕𝒖𝒍, 𝒗𝒂̆𝒛𝒖𝒕 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝒔𝒑𝒂𝒕𝒆”

Genial Denis, alias The Motans.

Cântecul lui la finalul zilei era șlagărul pus pe repeat de DJ ul din spatele minții mele. Mintea cea ancorată în prezent, scruta zarea la finalul unei zile senzaționale, făcea inventarul recunoștințelor pentru ea însăși în timp ce oameni, chipuri ale lui Dumnezeu își arătau iubirea din ei și din afara lor salutându-se reciproc, țipând și salutând bucuria din inima unora oglindită în ceilalți la despărțirea celor două nave

.

Allure își lua avânt pentru o nouă călătorie de o zi si o noapte până la următoarea oprire din Roatan, Honduras , într-o nouă călătorie prin eternul feminin al naturii dezlănțuite în iubirea infinită de a fi și a exista spre ea însăși și Dumnezeu.

𝑼𝒏 𝒔𝒆𝒏𝒕𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕 𝒅𝒆 𝒂𝒑𝒓𝒐𝒂𝒑𝒆 𝒆𝒓𝒐𝒕𝒊𝒔𝒎 𝒔𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒖𝒓𝒂 𝒊̂𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒖𝒏 𝒂𝒑𝒖𝒔, 𝒄𝒆 𝒖𝒏𝒆𝒂 𝒅𝒊𝒗𝒊𝒏 𝒄𝒆𝒓𝒖𝒍 𝒄𝒖 𝒐𝒄𝒆𝒂𝒏𝒖𝒍, 𝒔̦𝒊 𝒎𝒊𝒏𝒆, 𝒑𝒓𝒊𝒗𝒊𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 – 𝒎𝒂𝒓𝒕𝒐𝒓 𝒂𝒍 𝒔𝒆𝒄𝒖𝒏𝒅𝒆𝒊 𝒇𝒂𝒕𝒊𝒅𝒊𝒄𝒆… 𝑷𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒐 𝒔𝒖𝒕𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒂𝒏𝒊 𝒕𝒐𝒕𝒖𝒍 𝒗𝒂 𝒇𝒊 𝒍𝒂 𝒇𝒆𝒍 𝒊̂𝒏 𝑪𝒐𝒔𝒕𝒂 𝑴𝒂𝒚𝒂, 𝒅𝒐𝒂𝒓 𝒑𝒓𝒊𝒗𝒊𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒗𝒐𝒓 𝒇𝒊 𝒂𝒍𝒕̦𝒊 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊-𝒎𝒂𝒓𝒕𝒐𝒓𝒊 𝒂𝒊 𝑰𝒖𝒃𝒊𝒓𝒊𝒊 𝑫𝒊𝒗𝒊𝒏𝒆 𝑬𝒕𝒆𝒓𝒏𝒆…

#calatoriaspresine#CostaMaya#Mexic#Intalnireacucerul#lumisioameni#apusdesoare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s