Am să încep cu o concluzie, una din cele pe câte le-am parcurs în 2022:

𝑵𝒆𝒇𝒆𝒓𝒊𝒄𝒊𝒓𝒆𝒂 𝒏𝒐𝒂𝒔𝒕𝒓𝒂̆ 𝒑𝒓𝒐𝒇𝒖𝒏𝒅𝒂̆ 𝒗𝒊𝒏𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒎𝒂𝒈𝒏𝒆𝒕𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒎𝒂𝒕𝒆𝒓𝒊𝒂𝒍, 𝒅𝒆 𝒔𝒕𝒂𝒕𝒖𝒕, 𝒅𝒆 𝒎𝒂̆𝒔̦𝒕𝒊, 𝒅𝒆 𝒆𝒕𝒊𝒄𝒉𝒆𝒕𝒆 𝒍𝒖𝒄𝒓𝒂𝒕𝒆 𝒄𝒖 𝒎𝒊𝒈𝒂𝒍𝒂̆ 𝒍𝒂 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒏𝒖 𝒆𝒔̦𝒕𝒊 𝒅𝒊𝒔𝒑𝒖𝒔 𝒔𝒂̆ 𝒓𝒆𝒏𝒖𝒏𝒕̦𝒊 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒄𝒂̆ 𝒅𝒂𝒄𝒂̆ 𝒂𝒔̦ 𝒓𝒆𝒏𝒖𝒏𝒕̦𝒂 , ”𝑬𝒖 𝒄𝒊𝒏𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒔𝒖𝒏𝒕?”…

𝑨𝒔𝒕𝒂̆𝒛𝒊, 𝒅𝒊𝒏 𝒏𝒐𝒖 𝑮𝒂𝒍𝒗𝒆𝒔𝒕𝒐𝒏 𝑻𝒆𝒙𝒂𝒔, 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒂 3-𝒂 𝒐𝒂𝒓𝒂̆, 𝒅𝒂𝒓 𝒅𝒊𝒏 𝒂𝒍𝒕𝒂̆ 𝒑𝒆𝒓𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒂̆…
Galveston e un oraș presărat cu istorie de la facerea statului american, ce nu e prea veche în istoria omenirii, dar care a adunat minți luminate ale întregii planete ce au avut curajul să lase tot în țările lor de proveniență, să se îmbarce pe nave ce i-au dus în tărâmul făgăduinței și au construit și consolidat o națiune reclădindu-se pe ei înșiși. Eternul principiu: pentru ca ceva nou să se nască, ceva vechi trebuie să moară.

Am ales să vedem eu și cu Tinu, Palatul Episcopal ce ne-a oferit o călătorie în interiorul a două povești. Prima, cea care ne-a purtat pe aripile timpului în 1890 în vremea celui ce a construit imobilul în jurul căruia s-a format comunitatea acestei regiuni, avocatul Walter Gresham și familia sa, a doua, cea a episcopului Christopher E. Byrne, care a preluat acest monument, clădire impresionantă din toate punctele de vedere, arhitectural, strategic, comunitar, cu o puternică încărcătură energetică înalt vibrațională, pregătită de sărbătoare să-și primească oaspeții într-o atmosferă de poveste ca-n istorioarele lui Andersen și pe care „a zidit-o” ca far al credinței în regiune. Cumva aceleași deziderate din două istorii și perioade de timp, slujind alți oameni și dăruindu-te pe tine cu tot ceea ce ai valoros. M-a atins profund și mișcat în egală măsură această vizită. După perindarea prin sălile unde altădată răsunau muzica, întâlniri protocolare, slujbe în capela familiei, concerte la pianul din marea sală de bal, aproape puteai să auzi voci zglobii de copii pe sub brazi, aproape de șemineele somptuoase, pahare ciocnind, glasuri de îngeri în rugăciune…

M-am desprins cu greu din poveste și odată ajunsă în stradă redescoperim bulevardul central al zonei orașului, Cristofor Columb. Străbatem cu piciorul vreo trei kilometri privind casele și curțile texane cu împrejmuiri de vegetație „topită” după înghețul și furtuna de acum o săptămână ce a ajuns și în zonă cu temperaturi negative de -6 grade Celsius, moment istoric pentru regiune. Ceva similar nu s-a mai întâmplat de cel puțin 40 de ani, spun unii localnici mai în vârstă, iar cei tineri nu-și amintesc să mai fi trăit așa ceva… Întreaga Americă de Nord a fost sub o serioasă furtună de zăpadă cu iz de trecut în anale pentru a fi reper mult timp de acum încolo.

La capătul bulevardului larg pe care e situat Palatul Episcopal, numit Cristofor Columb, ne aștepta oceanul, plaja Golfului Mexic mai exact, pe litoralul din Galveston. Doar 16 grade, cu un vânt moderat, însă într-o zi de vineri, oamenii fac jogging pe plajă, aleargă și se joacă cu câinii în nisip, apoi in spuma valurilor aproape de mal, se-îmbrățișează prelung, pierduți într-o altă lume, merg cu bicicleta printre valuri și alge, sau pur și simplu privesc zarea spre care își trimit gândurile de sfârșit și început de an.

Aflată cu picioarele pe pământ, m-am surprins cu privirea pierdută într-un orizont total nou și cu o poartă deschisă spre infinit, aruncând în valuri ce nu-mi mai doresc să-mi mai aparțină. Omul, terapeutul și-a făcut inventarul: lacrimi de tristețe, conținut emoțional blocant, resentimente, rămășițe de gânduri captive, vise neîmplinite și am făcut loc abundenței să vină în viața mea așa cum clipa prezentă o conturează, total altfel decât vreo 40 de ani am crezut că înseamnă…

𝑷𝒐𝒕 𝒔𝒑𝒖𝒏𝒆 𝒇𝒂̆𝒓𝒂̆ 𝒕𝒂̆𝒈𝒂𝒅𝒂̆ 𝒄𝒂̆ 𝒂𝒎 𝒕𝒓𝒂̆𝒊𝒕 𝒖𝒏 𝒂𝒏 𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒍𝒆𝒄𝒕̦𝒊𝒆, 𝒖𝒏𝒖𝒍 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒄𝒆𝒊 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒊𝒏𝒖𝒏𝒂𝒕̦𝒊 𝒂𝒏𝒊.

Fericirea este și poate fi o alegere! A nu se înțelege că-mi trâmbițez fericirea pe străzi, cei ce-mi cunosc trecutul, punctul de la care am plecat, unde era mult minus în viața mea pe toate palierele în cel mai întunecat punct al vieții mele, nu e un mister, am scris despre asta, dar oamenii cu care am lucrat mi-au confirmat prin rezultatele lor extraordinare că-mi pot fi și ei într-un anumit registru mentori și că statutul de ,, Antrenor de fericire” e un statut dintre cele mai împlinitoare pentru mine și ce-mi conferă sens și consistență reală de până acum.

Cum te-aș fi putut ajuta pe tine, în reconstrucția propriei vieți dacă nu mi-aș fi construit o nouă viață? Chiar și așa cu un nou debut (pentru a treia oară, cu o a treia licență) la o vârstă la care unii se gândesc la retragere. Mă simt mai vie și mai completă decât am fost vreodată pentru că m-am redat pe Mine, MIE ÎNSĂMI.

𝑪𝒆 𝒍-𝒂 𝒇𝒂̆𝒄𝒖𝒕 𝒔𝒂̆ 𝒇𝒊𝒆 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍?

Dincolo de închiderea cu curaj a ultimei etape (în luna mai), de antreprenor într-un business într-un domeniu în care nu mă mai recunoșteam și ce nu mă mai reprezenta, dar căruia îi rămân profund recunoscătoare spiritului său ce m-a susținut și însoțit în ultimii 17 ani, m-a propulsat către un nou standard de viață și mi-a oferit resursele de a construi, oferi și a mă reconstrui pe mine însămi printr-o educație ce a costat mult, dar care astăzi îmi oferă infinite satisfacții umane și profesionale, dincolo de numeroase cursuri și tabere în țară dar și în străinătate ce mi-au adus în viață oameni extraordinari, mentori, colegi de breaslă fantastici, ce mi-au îmbogățit aerul pe care l-am respirat în preajma lor, dincolo de vacanțele din Grecia, Iordania, și aceasta de final de an, (trei croaziere succesive pe vasul unde soțul meu lucrează, a 6-a din această viață), dincolo de absolvirea fiicei mele a Facultății de Medicină din Cluj de care ca părinte am rămas profund mișcată și am trăit maximal acel moment înălțător de-a dreptul, dincolo de bogăția clipelor petrecute cu ambii copii, familia întreagă, în momente de tihnă, ei bine, 𝒂𝒏𝒖𝒍 2022 𝒎𝒊-𝒂 𝒂𝒅𝒖𝒔 𝑳𝑰𝑩𝑬𝑹𝑻𝑨𝑻𝑬.

Un spirit liber prețuiește mai mult decât orice acest aspect, iar în ceea ce mă privește e o valoare supremă.

(Acest sentiment plenar l-am mai trăit după ce mi-am dat demisia din sistemul de sănătate publica odată cu 1 ianuarie 2010, când am pus stop unor 20 de ani de carieră în domeniu când am considerat că sistemul nu mă mai merita)

E minunat să te pui în centrul Universului fără a aștepta să graviteze alții în jurul tău, cum poate ai fi tentat să –ți imaginezi „la prima mână”, ci să te poziționezi acolo unde îți este locul atunci când tu viețuiești cu SINELE tău cel adevărat 24 de ore din 24, de la nașterea ta și până vei pleca, admițând că lumea e o scenă pe care îți joci jocul proiectând propriile-ți experiențe prin prisma altora, învățate de până acum în raport cu alte Universuri interioare ale altor oameni, fie că sunt părinți, parteneri, copii, colaboratori ce trăiesc și ei în propriul lor joc.

E fabulos să te poți trezi în fiecare zi la ce oră dorești, să-ți faci planul de lucru funcție de nevoile tale emoționale, să-ți asculți corpul după ce ani, zeci de ani i-ai ignorat mesajele, deși „țipa” să-l asculți, să nu-l mai biciui, pui în jug și să tragi de el până la epuizare, bournout și aproape de nebunie…

Ca să ajungi să trăiești acest lux, e mult de muncă, sau pentru tine poate nu, nu aș dori să te influențez cu propria-mi experiență, însă acum am învățat să muncesc dintr-o altă energie decât de hei-rupism, de accelerare și ieșire din decor pe alocuri.

Am învățat mai înainte de orice SĂ FIU BINE CU MINE și asta m-a adus mai aproape de tine, cel ce mi-ai trecut pragul cabinetului și te-am ajutat și pe tine să fiii bine cu tine. Pare atât de banal și e esența însăși de a exista, acel punct de echilibru mintal, familial și profesional aflat în propria-ți ființă. Pentru mine a fost Everestul și dacă ești un temerar, un căutător, poate fi atins și de tine.

𝑶 𝒂𝒍𝒕𝒂̆ 𝒍𝒆𝒄𝒕̦𝒊𝒆 𝒂 𝒂𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊 2022, 𝒆 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑨 𝑰̂𝑵𝑽𝑨̆𝑻̦𝑨 𝑺𝑨̆ 𝑻𝑹𝑨̆𝑰𝑬𝑺̦𝑻𝑰 𝑰̂𝑵 𝑩𝑼𝑪𝑼𝑹𝑰𝑬 𝑪𝑼 𝑪𝑬𝑬𝑨 𝑪𝑬 𝑬𝑺̦𝑻𝑰, 𝑪𝑬 𝑨𝑰 𝒔̦𝒊 𝒔𝒂̆ 𝒕𝒓𝒂̆𝒊𝒆𝒔̦𝒕𝒊 𝒂𝒄𝒄𝒆𝒑𝒕𝒂̂𝒏𝒅 𝒄𝒂̆ 𝒄𝒆𝒆𝒂 𝒄𝒆 𝒂𝒊, 𝒗𝒂𝒍𝒐𝒓𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕 𝒅𝒆𝒄𝒂̂𝒕 𝒄𝒆𝒆𝒂 𝒄𝒆-𝒕̦𝒊 𝒍𝒊𝒑𝒔𝒆𝒔̦𝒕𝒆.
„𝑷𝑶𝑻̦𝑰 𝑨𝑽𝑬𝑨 𝑻𝑶𝑻𝑼𝑳 𝑵𝑬𝑨𝑽𝑨̂𝑵𝑫 𝑵𝑰𝑴𝑰𝑪 𝒔̦𝒊 𝑵𝑰𝑴𝑰𝑪 𝑨𝑽𝑨̂𝑵𝑫 𝑻𝑶𝑻𝑼𝑳…”

Pur și simplu să fii, să te lași în curgere și vor veni către tine evenimente care să te conducă spre direcția ta de evoluție autentică, în propriul ritm, esențial e SĂ FII CURIOS ȘI DESCHIS. Cumva, mi-am tăiat singură creanga de sub picioare ce mă ținea la un nivel staționar de confort pentru a putea să nu am altă opțiune decât de a zbura în loc să mă prăbușesc. Tu ești pregătit, pregătită să-ți asumi zborul în noul an? Dacă răspunsul e DA, și nu știi de unde să începi, te aștept să povestim pe date concrete dacă și cum te pot ajuta funcție de cât de motivat/ă ești să-ți schimbi radical parcursul vieții. 𝑵𝒖 𝒆 𝒏𝒆𝒂𝒑𝒂̆𝒓𝒂𝒕 𝒏𝒆𝒄𝒆𝒔𝒂𝒓 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒄𝒉𝒊𝒎𝒃𝒊 𝒋𝒐𝒃𝒖𝒍, 𝒔𝒂̆ 𝒊𝒆𝒔̦𝒊 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓-𝒐 𝒓𝒆𝒍𝒂𝒕̦𝒊𝒆, 𝒔𝒂̆ 𝒗𝒊𝒏𝒛𝒊 𝒄𝒂𝒔𝒂, 𝒄𝒊 𝒆 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒄𝒖𝒎 𝒆𝒔̦𝒕𝒊 𝒑𝒓𝒆𝒈𝒂̆𝒕𝒊𝒕/𝒂̆ 𝒔𝒂̆ 𝒊̂𝒏𝒄𝒆𝒑𝒊 𝒄𝒆𝒂 𝒎𝒂𝒊 𝒇𝒓𝒖𝒎𝒐𝒂𝒔𝒂̆ 𝒓𝒆𝒍𝒂𝒕̦𝒊𝒆 𝒑𝒐𝒔𝒊𝒃𝒊𝒍𝒂̆ 𝑬𝑽𝑬𝑹. 𝑨𝒄𝒆𝒆𝒂 𝒄𝒖 𝑻𝑰𝑵𝑬 𝑰̂𝑵𝑺𝑼𝑻̦𝑰/ 𝑰̂𝑵𝑺𝑨̆𝑻̦𝑰.

𝑺𝒂̆-𝒕̦𝒊 𝒇𝒊𝒆 𝒗𝒊𝒂𝒕̦𝒂 𝒔𝒆𝒏𝒊𝒏𝒂̆,
𝑺𝒂̆ 𝒂𝒊 𝒊̂𝒏 𝒔𝒖𝒇𝒍𝒆𝒕 𝒍𝒖𝒎𝒊𝒏𝒂̆,
𝑷𝒓𝒊𝒎𝒂̆𝒗𝒆𝒓𝒊 𝒏𝒆𝒏𝒖𝒎𝒂̆𝒓𝒂𝒕𝒆,
𝑪𝒂𝒔𝒂 𝒑𝒍𝒊𝒏𝒂̆ 𝒄𝒖 𝒅𝒆 𝒕𝒐𝒂𝒕𝒆.
𝑭𝒍𝒐𝒓𝒊 𝒔̦𝒊 𝒔𝒐𝒓𝒊 𝒑𝒆 𝒄𝒂𝒍𝒆
𝑼𝒎𝒃𝒍𝒆𝒕 𝒇𝒂̆𝒓𝒂̆ 𝒋𝒂𝒍𝒆,
𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒊𝒊 𝒔𝒂̆-𝒎𝒑𝒓𝒆𝒔𝒖𝒓𝒊
𝑪𝒖 𝑫𝒐𝒎𝒏𝒖𝒍 𝒂𝒍𝒂̆𝒕𝒖𝒓𝒊.
𝑨𝑯𝑶! 𝑨𝑯𝑶!
𝑳𝒂 𝒂𝒏𝒖𝒍 𝒔̦𝒊 𝒍𝒂 𝒎𝒖𝒍𝒕̦𝒊 𝒂𝒏𝒊!